următorul mesaj »

[Aleksa]

Alina Cojocaru - prima balerina la Royal Ballet Covent Garden

<a href="http://www.youtube.com/v/kM6khttzWEM" target="_blank">http://www.youtube.com/v/kM6khttzWEM</a>

<a href="http://www.youtube.com/v/1XYoyDdtrlA" target="_blank">http://www.youtube.com/v/1XYoyDdtrlA</a>

[light]

Una dintre marile artiste ale scenei lirice romanesti, fosta prim-balerina a Operei Romane - Elena Dacian-Vladoianu, fiica adoptiva a marelui artist liric ION DACIAN confirma increderea coregrafilor de la spectacol la spectacol, prin tehnica impresionanta si executie ingrijita, evolueaza cu egala maiestrie si dexteritate atat in repertoriul clasic - academic (Giselle, Lacul Lebedelor, Frumoasa din padurea adormita) cat si in cel contemporan.
Noul local al Operei Romane, ridicat in 1953, a oferit un cadru mai somptuos unei activitati deja existente si deosebit de bogate. Pentru prima oara insa, Opera devenea o institutie in sine, desprinsa de spectacolele de opereta sau de teatru, impreuna cu care functionase pana atunci. Continuand acele frumoase si indelungate traditii la care ne refeream, an de an, generatie dupa generatie, atat pe scenele romanesti cat si pe acelea straine. Cantareti ca Petre Stefanescu-Goanga, Zenaida Pally, Nicolae Herlea, Arta Florescu, Elena Cernei, Octav Enigarescu, Magda Ianculescu, Valentin Teodorian, Mihail Arnautu, David Ohanesian, Nicolae Florei, Garbis Zobian, Cornel Stavru, Dan Iordachescu, Teodora Lucaciu, Lella Cincu, Iulia Buciuceanu sau balerini ca Elena Dacian, Irinel Liciu, Gabriel Popescu, Valentina Massini, Gh. Cotovelea, Alexa Mezincescu, Ileana Iliescu, Magdalena Popa, Gelu Barbu, Eugen Marcui, Ioan Tugearu s.a. au dus departe in lume renumele talentelor romanesti. Participarea la mari concursuri internationale cum sunt acelea de la Geneva, Toulouse, Vercelli, Verviers, Sofia, Moscova sau Salzburg, ca si numeroase turnee peste hotare, au configurat rezultate cu totul deosebite.
Numerosi artisti de mare talent si faima isi desfasoara activitatea in cadrul Operei Romane care, de cativa ani incoace, a devenit o institutie de rang national. Numarul lor este deosebit de mare si nu putem in spatiul acestor randuri, sa-i mentionam pe toti.

[light]

Giselle


Actul I.

Decorul ne introduce într-o atmosferã romanticã: la marginea pãdurii strãjuite de castelul ce se profileazã pe culmea dealului, locuieste într-o cãsutã Giselle cu mama ei. Apare contele Albert, însotit de scutierul sãu, Wilfried; visãtor, apãsat de viata de la castel si de o viitoare cãsãtorie pe care nu o doreste, el s-a îndrãgostit de Giselle. Ca sã nu-si trãdeze rangul, îsi schimbã straiele de cavaler cu altele de tãran; degeaba scutierul care i-a ascuns hainele bogate într-o colibã, în pãdure, îl sfãtuieste sã fie prudent. Urmeazã un pas-de-deux cu Giselle, Albert convingând-o de dragostea lui. Dar pãdurarul Hans, si el îndrãgostit de Giselle, l-a urmãrit si încearcã sã o previnã asupra misteriosului strãin; ea însã nu-l ascultã si, când prietenele ei se întorc de la culesul viilor, Giselle îl prezintã pe Albert drept logodnicul ei, lansându-se într-un dans avântat. În zadar mama ei o roagã sã se crute; bolnavã de inimã fiind, nu trebuie sã facã eforturi, dar exuberanta ei nu are limite. În depãrtare se aude un corn, anuntând un cortegiu de vânãtoare în fruntea cãruia este tatãl lui Albert care s-a retras, neobservat, în pãdure ca sã nu fie recunoscut si Bathilde, logodnica lui. Giselle este impresionatã de podoabele acesteia , care la rândul ei, este cuceritã de prospetimea si gingãsia fetei si îi dãruieste un colan de aur . Giselle, fericitã, îi face confidente despre dragostea si logodna ei. Oaspetii se opresc sã se odihneascã si Contele întreabã de fiul sãu; scutierul porneste în cãutarea lui dar Hans, care l-a urmãrit, ia din coliba unde erau ascunse, spada si cornul sãu de vânãtoare. Când serbarea culesului începe si Giselle danseazã cu înfocare el îi aratã spada pentru a-i dovedi cine este strãinul si pentru cã el nu-l ia în seamã si dã în continuare crezare jurãmintelor lui Albert, Hans sunã puternic din corn. Curtenii se adunã si Giselle aflã de la Bathilde cine este în realitate Albert. Coplesitã de durere. ea îsi smulge lantul de la gât, mintea i se întunecã, si printre hohote de plâns si de râs, danseazã pentru ultima oarã, amintindu-si de clipele fericite si jurãmintele de dragoste. Inima ei fragilã se frânge si moare. Hans si Albert îsi dau seama cã, fãrã sã vrea, sunt vinovati de moartea ei.

Actul II.

Este noapte. În cimitirul satului, la proaspãtul mormânt al Gisellei, Hans îsi plânge durerea , dar fosnete tainice si luminite ce sclipesc straniu îl sperie si fuge. Din întuneric se detaseazã silueta Myrthei, Crãiasa ielelor (în original, Willis, în legendele slave ele sunt spirite ale tinerelor fete logodite, moarte înainte de cãsãtorie; ele ies din morminte pentru cã nu si-au satisfãcut în viatã pasiunea pentru dans si - ca si ielele noastre - atrag cãlãtorii întârziati, obligându-i sã danseze pânã îsi dau duhul). La miezul noptii Crãiasa lor îsi cheamã supusele în jurul mormântului Gisellei; din adâncul pãmântului iese silueta firavã a fetei. La auzul unor pasi ielele se ascund . Este Albert, cu un buchet de crini în mânã; el vine sã plângã pe mormântul celei pe care a iubit-o. În fata lui apare deodatã chipul iubitei lui dragi, dar când vrea sã o atingã, dispare; imaginea ei este pretutindeni, amãgindu-l. Între timp ielele îl urmãresc pe Hans, obligându-l sã danseze pânã la epuizare. Înnebunit acesta se aruncã în lac. Apoi, cu toate rugãmintile Gisellei de a-l cruta pe Albert, Myrtha îi porunceste sã danseze cu el. Ei se avântã într-un dans frenetic. Dragostea ei nestinsã îl ajutã sã reziste istovirii, retrãind frânturi din fericirea pierdutã si sustinându-l pânã la ivirea zorilor, când ielele îsi pierd puterea si dispar. Cu inima zdrobitã, Albert îsi mai ia o datã adio de la Giselle, care se topeste în neant în timp ce el se prãbuseste, coplesit, pe mormântul ei.





<a href="http://www.youtube.com/v/xWL7_7Z6Mvw" target="_blank">http://www.youtube.com/v/xWL7_7Z6Mvw</a>

[light]

<a href="http://www.youtube.com/v/-FNRzsor-kY" target="_blank">http://www.youtube.com/v/-FNRzsor-kY</a>

[light]

<a href="http://www.youtube.com/v/RlepypH82nk" target="_blank">http://www.youtube.com/v/RlepypH82nk</a>

[Geronimo]

<a href="http://www.youtube.com/v/ebqyAu5IvWo" target="_blank">http://www.youtube.com/v/ebqyAu5IvWo</a>

[Aleksa]

<a href="http://www.youtube.com/v/ls4C_CxDLvI" target="_blank">http://www.youtube.com/v/ls4C_CxDLvI</a>

[light]

<a href="http://www.youtube.com/v/LnLVRQCjh8c" target="_blank">http://www.youtube.com/v/LnLVRQCjh8c</a>

El fara un picior, ea fara un brat, desi eu ii vad mai completi ca pe multi altii, care  nu sunt mutilati fizic dar sunt mutilati in omenie, moralitate, sensibilitate.
Cel putin sufleteste....sunt doua piese puzzle, mi-a venit inima la loc, deci exista...  

[light]

Simona Atzori - balerina fara bratele trupului, dar..... cu bratele sufletului inzecite.


<a href="http://www.youtube.com/v/0gIgIhoHR-w" target="_blank">http://www.youtube.com/v/0gIgIhoHR-w</a>


<a href="http://www.youtube.com/v/pPGifpeGij0" target="_blank">http://www.youtube.com/v/pPGifpeGij0</a>