următorul mesaj »

[pippus]

Si, vorba cuiva, daca aveam sange de cuceritor, cine stie, poate azi in state se vorbea romaneste..

Daca aveam deschidere la ocean...posibil. In schimb am stat in prima linie pentru protectia Europei

asta cu protectia europei e bullshit . o invatzam numai noi, ceilalti invatza ca la viena de ex se trecea prin belgrad, de romani si "ispravile" lor nu pomeneste nici o istorie serioasa
plus ca nu prea am protejat din moment ce am fost vasali (practic provincie turca ) cam tot timpul. un soi de zona tampon la marginea marilor imperii


p.

[Geronimo]

Si, vorba cuiva, daca aveam sange de cuceritor, cine stie, poate azi in state se vorbea romaneste..

Daca aveam deschidere la ocean...posibil. In schimb am stat in prima linie pentru protectia Europei

asta cu protectia europei e bullshit . o invatzam numai noi, ceilalti invatza ca la viena de ex se trecea prin belgrad, de romani si "ispravile" lor nu pomeneste nici o istorie serioasa
plus ca nu prea am protejat din moment ce am fost vasali (practic provincie turca ) cam tot timpul. un soi de zona tampon la marginea marilor imperii


p.

Nici o istorie serioasa nu pomeneste de romani? Corect. Asa cum nu pomeneste de bulgari, unguri, albanezi, ucrainieni, adica ce e in afara Italiei, Frantei, Spaniei, Marii Britanii, etc.
Nu-i vina istoriei ci a cui scrie istoria.

Oricum auzisem ca acum se ocupa Discovery si de Romania

[lidia_dorin]

Cineva s-a gandit totusi ca poporul roman are niste merite.

Stefano il Grande di Moldavia, l'"atleta di Cristo"
Il prezioso Registro 578, conservato nell’Archivio Segreto Vaticano, contiene la corrispondenza intercorsa fra Papa Sisto IV (1471-1484) e il Principe o Voivoda di Moldavia Stefano il Grande (1433/’35-1504). Si tratta di un documento di grande interesse storico in quanto attesta le ottime relazioni tra la Santa Sede ed il Principato di Moldavia alla fine del Quattrocento, quando alle frontiere dell’Europa cristiana premevano gli Ottomani.

“Defensor Christianitatis”

Stefano il Grande, in romeno Stefan cel Mare, è santo per la Chiesa ortodossa (lo si ricorda il 2 luglio), ma anche nella memoria storica dei cattolici dovrebbe occupare un ruolo significativo. Egli infatti per lo straordinario coraggio meritò da Papa Sisto IV gli appellativi di “Atleta di Cristo” e “difensore della Cristianità”. Definizioni quanto mai doverose, come vedremo.

«Il nostro Paese è la porta della Cristianità, finora difesa con l’aiuto del Signore, ma se questa porta sarà persa, che Dio ci guardi, tutta la Cristianità sarà in grande pericolo».
http://www.radicicristiane.it/fondo.php/id/189/ref/3/Dossier/Romania/Stefano-il-Grande-di-Moldavia,-l-atleta-di-Cristo

[lidia_dorin]

RC n. 27 - Ago/Set 2007    
Romania per sognare
Winston Churchill aveva detto un giorno: «I Balcani producono più storia di quanta ne possano digerire». E la Romania, che è al confine con la Penisola balcanica, ha condiviso spesso la storia turbolenta di tale posizione nevralgica.

Si ca sa revin la oile noastre ma intereseaza acest aspect
♦ În România, în absenþa unor cercetãri cu instrumentele ºtiinþelor pozitive, abordarea c.n. al românilor s-a întreprins în spiritul filosofiei, însã cu un obiect de cercetare fixat în alþi termeni: „profilul spiritual al poporului român", „specificul naþional", „firea româneascã" º.a. Aceºti termeni nu suplinesc însã întotdeauna conceptul de c.n.; „specificul naþional", de pildã, a fãcut carierã mai curînd în literaturã ºi artã, primind aºadar în cursul exerciþiului aplicativ o conotaþie esteticã. Dintre numeroasele caracterizãri (reduse hic et nunc la formule diagnostice enunþate pe seama poporului român ºi/sau a culturii române menþionãm: adaptabilitatea (Mihai Ralea), spaþiul mioritic (Lucian Blaga), individualism extra-instituþional (C. Rãdulescu-Motru), sintezã între idealismul dacic ºi realismul roman (S. Mehedinþi), existenþã în primatul virtualului ºi al veºniciei (Mircea Vulcãnescu). Oricît de remarcabilã ar fi intuiþia speculativã, ea nu poate suplini totuºi integral investigaþiile concrete. Rãdulescu-Motru (Psihologia poporului român, 1937) ºi-a dat cel mai bine seama cã, în vederea unei diagnoze mai temeinice ºi mai utile, ar trebui date statistice sprijinite pe numeroase mãsurãtori antropologice ºi psihologice, care la vremea respectivã erau insuficiente ºi (atîtea cîte erau) nu intrau într-un program metodologic. În ultimele douã decenii, prin unele teme ale Centrului de Cercetãri Antropologice din Bucureºti s-a urmãrit suplinirea acestei lacune; o semnificativã cantitate de date obþinute se aflã în stadiu de prelucrare.  Gh.G.
http://www.dictsociologie.netfirms.com/C/CTermeni/CaracterNational.htm
... de altfel ,bine studiate, cred eu de cine are interes.

[lidia_dorin]

Poate va sec cu atatea extrase, dar incerc sa gasesc o legatura intre programa scolara si situatia in care se balaceste Romania.

ESTE LEGE Sà NE FIE COPIII IENICERI? - Este curios (observ de mult timp acest fenomen ºi nu mã decid sã-l consider o lege a existenþei omeneºti), este curios, spuneam, faptul cã, în istoria României moderne se repetã o situaþie cunoscutã de noi ºi în epoca feudalã - atât de întârziatã pe aceste meleaguri -, situaþie cunoscutã adicã sub ameninþarea ºi cvasidependenþa de Imperiul Otoman. Legea posibilã este cã 'un om, un grup uman, o societate, nu pot trãi decât doar anumite situaþii; cu alte cuvinte: sunt destinaþi ºi destinatã sã le trãiascã; aceste situaþii revin când þi-e lumea mai dragã ºi individul, mãnunchiul de inºi, ori naþiunea, reiau aceeaºi experienþã de la capãt, în condiþii doar aparent noi'. Deoarece, dacã am pronunþat cuvântul 'lege' trebuie sã mã bizui pe foarte numeroase cazuri, voi adãuga cã, în alte domenii, ele mi-au sãrit în ochi, iar în cel de faþã sunt angoasat cã situaþia s-ar putea repeta încã o datã ºi încã o datã ºi aºa mai departe; de aceea atrag atenþia asupra ei. Revenind la începutul paragrafului, rãpirea copiilor români de cãtre turci ºi preschimbarea lor în fanatici ienicieri, luptãtori fratricizi chemaþi întruna pe teritoriul þãrilor române sã le subjuge, se va repeta, aceastã situaþie, ºi sub cizma sovieticã: pruncii neamului s-au reîntors din lagãrele siberiene în diviziile "Tudor Vladimirescu"ºi "Horia, Cloºca ºi Criºan"ºi s-au desfãºurat în interiorul fruntariilor noastre, oºtenii lor având datoria sã otrãveascã respiraþia mamelor ºi a propriilor lor copii, pângãrindu-ºi vatra ºi altarul cu miasmele stepelor de la rãsãrit, pe care ºi le-au apropriat cu inconºtienþã criminalã.

*         

VARIETATEA COLABORAÞIONIªTILOR - Situaþia ostaºilor din cele douã divizii ce au luptat împotriva fraþilor lor a fost retrãitã de indivizii care s-au fãcut slugile noului regim. ªi nu robi oarecari, cum a ajuns întreaga patrie. Ci vânzãtorii semenilor lor.

Labilitatea educaþiei i-a fãcut pe mulþi indivizi, cu uºurinþã, victime ale acestei mentalitãþi, adicã a încurajãrii de cãtre Stat a delaþiunii, cã ea denunþa un fapt autentic sau unul inventat. Cei citaþi se numãrau printre acele persoane, deloc puþine la numãr, care, luând pilda serviciului de Cadre, învãþând de la ºeful Cadrelor meseria, întocmeau dosare colegilor de muncã, vecinilor ºi, în cazurile cele mai aberante, membrilor propriei familii (vezi memoriile rãposatului regizor Mihai Berechet, victima denunþurilor semnate de cãtre însuºi  fratele sãu). Am avut numeroºi concetãþeni care ºi-au irosit cei mai frumoºi ani ai unei existenþe deloc atrãgãtoare, cu redactarea unor adevãrate fiºiere incriminatoare pentru cunoscuþii lor. La îmbogãþirea acestora nu foloseau numai observaþiile personale, ci - prin ºantaj - obþineau ºi depoziþii, uneori respectând adevãrul, de cele mai multe ori nu, deci false, din partea celor aflaþi la mâna lor. Cu capacitatea de a face oricând un om sã-ºi piardã slujba sau sã fie aruncat în închisoarea politicã, ei îºi manipulau mediul.

http://www.literaturasidetentie.ro/detentia/carte_2_1.php
Nu gasesc planul de invatamant clasa a 8-a, o tabela cu ce se invata.