următorul mesaj »

[Constance]

sper sa ma ajute Dzeu sa nu fiu nevoita vreodata sa-mi las fetita cu altcineva sa stea .

[raluca71]

Va salut pe toti!Referitor la subiect,e greu si de dat sfaturi si de judecat!Eu am stat singura in Italia,fara familie,4 luni si credeti-ma nu e usor de loc.Acum sunt toti cu mine si sunt multumita.Dar sunt situatii in care nu iti poti permite sa iti aduci si copiii.Daca gindesti sa ramii afara pentru mai multi ani sau pt totdeauna,da dar daca vii doar pentru 3-4 ani,ca sa iti rezolvi problemele financiare nu stiu daca se merita sa zapacesti de cap copii cu o limba nhoua,scoala noua si toate care decurg de aici.Si nu stiu daca o carte te poate invata cum sa faci despartirea si departarea mai dulci.Copii simt lipsa si basta.Poti trimite zeci de pachete dar nu poti trimite dragostea parinteasca la pachet.Chiar daca ,copiii par multumiti de darurile primite de afara ,la un moment dat se razvratesc,se satura si de aceste atentii si atunci sa vedem pe unde scoatem mineca.Apoi sunt copii lasati la o virsta cind au mai mare nevoie de parinti,adolescenti rebeli,si daca nu le esti aproape atunci s-ar putea sa regreti toata viata.Asa ca,mai bine ii aduci cu tine,invata o limba noua si sa fim seriosi,ca se invata carte si in Italia.Si,chiar daca la un moment dat doresti sa te intorci acasa,copiii romani sunt destepti,sigur vor face fata!Asa ca,sfatul meu,NU VA LASATI COPIII ACASA,ACASA ESTE UNDE E TOATA FAMILIA!

[Crista]

Charlene n.ai citit cu atentie se vede treaba :

Copilul meu e singur acasã este o carte

 .. nu este povestea Simonei 

[charleene]

Crista  ...sa-mi fie rusine ! 
Poate am intrat prea tare-n subiect , luand mai mult in seama doar cele scrise de altii , intr-adevar primul mesaj , cel al subiectului se vede ca nu l-am inteles  ...SCUZE !!!!!! Promit sa fiu mult mai atenta data viitoare  !
PS bine ca nu e decat o carte ! Dar cu cate se aude-n ziua de astazi , cu unii copilasi saracutii , se vede ca am luat treaba tare de tot la suflet si m-am gandit c-o fi intr-adevar asa !!! Ouuuuffff ! Bine ca nu e cazul...
Simona scuze 

[Licurici]

O mica problema
Acum vreo 4 ani am divorþat, (ex se cuplase prin Italia cu cineva).
Din motivele descrise minorul nu ia fost încredinþat ei (dar nici mie din pãcate), din motive sociale instanþa a hotãrât sa fie încredinþat unei rude.
De un an nu mai am nici o legãtura, a dispãrut de la familia cãruia i-a fost dat in încredinþare, sa aflu ce si cum s-a întâmplat mã duc la ºcoala unde era înscris, mã trezesc ca a fost retras si transferat in Italia … nicidecum de familia cãreia i-a fost dat in încredinþare si care are custodia lui ci de …mama (care pierduse procesul de custodie)
Persoana cãruia i-a fost dat in custodie nu mi-a spus nimic, si acum figureazã legal ca având minorul in încredinþare deºi cu exactitate habar nu are unde e, iar eu plãtesc bine merci pensie de întreþinere de ani buni lui bunica-sa probabil.
Mã enervez si mã duc la Autoritatea Tutelara sa aflu ce s-a întâmplat – aia „nu ºtim nimic” nu e de competenta noastrã, succese..
Mã duc la Direcþia Generala de Asistenta Sociala si Protecþia Copilului – la fel si aia nu ºtiu nimic si tot cu succese sa aflaþi ce s-a întâmplat.
Am fãcut o plângere la politie si 2 procese in instanþa pentru recuperare minor aºtept rezultatul
Poate ºtie careva, e posibil ca minorul sa iasã din tara sub alte forma decât însoþit si sa fie înscris de altcineva decât de reprezentatul sau legal fãrã acordul meu ?
Putea familia respectiva sa de împuternicire lui ex de exemplu deºi ea nu are custodia lui ?

[Sorina]

O mica problema
Acum vreo 4 ani am divorþat, (ex se cuplase prin Italia cu cineva).
Din motivele descrise minorul nu ia fost încredinþat ei (dar nici mie din pãcate), din motive sociale instanþa a hotãrât sa fie încredinþat unei rude.
De un an nu mai am nici o legãtura, a dispãrut de la familia cãruia i-a fost dat in încredinþare, sa aflu ce si cum s-a întâmplat mã duc la ºcoala unde era înscris, mã trezesc ca a fost retras si transferat in Italia … nicidecum de familia cãreia i-a fost dat in încredinþare si care are custodia lui ci de …mama (care pierduse procesul de custodie)
Persoana cãruia i-a fost dat in custodie nu mi-a spus nimic, si acum figureazã legal ca având minorul in încredinþare deºi cu exactitate habar nu are unde e, iar eu plãtesc bine merci pensie de întreþinere de ani buni lui bunica-sa probabil.
Mã enervez si mã duc la Autoritatea Tutelara sa aflu ce s-a întâmplat – aia „nu ºtim nimic” nu e de competenta noastrã, succese..
Mã duc la Direcþia Generala de Asistenta Sociala si Protecþia Copilului – la fel si aia nu ºtiu nimic si tot cu succese sa aflaþi ce s-a întâmplat.
Am fãcut o plângere la politie si 2 procese in instanþa pentru recuperare minor aºtept rezultatul
Poate ºtie careva, e posibil ca minorul sa iasã din tara sub alte forma decât însoþit si sa fie înscris de altcineva decât de reprezentatul sau legal fãrã acordul meu ?
Putea familia respectiva sa de împuternicire lui ex de exemplu deºi ea nu are custodia lui

Licurici.., pai (zic eu) depinde de ce fel de custodie avea familia asta unde a fost lasata fetita ta. Adica, daca aveau drept de semnatura au ba. In caz ca da, poate au semnat ca ea sa poata pleca in Italia la maica-sa pt o scurta vacanta si acolo a ramas.
  Ai putea sa denunti familia asta, ca nu te-au anuntat ,probabil. Oricum, din cate inteleg, fetita nu i-a fost data maica-sii dar nici tie, in aceeasi masura,nu? Indiferent ca ea se cuplase cu altcineva (cum reiese de la cum spui tu, desi ma mira ca doar pt. asta sa nu-i fie incredintat copilul...In fine),iar tu pe de alta parte aveai alte probleme.
   De ce mai platesti acelei familii in continuare pensie alimentara.. daca stii de mai bine de un an ca fata nu mai sta la ei, ci e plecata la mama in Italia. Spuneai ca ai dat de ea si ca va vorbiti pe net fara sa stie mama ei, si ca esti chiar bucuros s-o stii aici ,pt ca poate are perspective mai bune decat in tara...
   

[Licurici]

Incredintarea le da dreptul la semnatura de vizita (probabil la mult mai multe decat am eu habar)
Mama nu a prmit minora pentru ca nu si-a asumat legal raspunderea pentru custodia ei, practic nu a cerut in instanta nimic decat (foarte ciudat si acum ma cam dumiresc eu de ce) a tinut mortis pentru incredintarea catre familia respectiva (un frate de-al ei)... (legal ea e exact in situatia mea numai ca eu am cerut custodia dar n-am primit-o .. inca, sunt pe rol cu niste procese si trebuie sa dovedesc smecheria facuta dar habar nu prea am de unde o sa scot dovezile alea, italia ofera dovezi daca se cer ?)

Banuiesc ca au vrut sa impuste doi iepuri deodata, ptr ca persoana in custodia caruia se afla minora a facut (probabil) ceva act (inca n-am idee ce si cum, dar ceva a facut el sa poata trece minorul, astept raspuns de la ancheta politiei acum) sa vad ce act a putut face de imputerniceste "mama" sa o ia de aici, eu nu trebuia sa fiu consultat de nici o culoare ?
Foarte interesant
Si bun a inscris-o acolo (sa spunem) avand "ipotetica" imputernicire.
Daca avea imputernicirea respectiva nu ar fi trebuit sa o treaca la inscriere in scoala respectiva pe numele persoana caruia i s-a incredintat LEGAL minorul ? si nu pe ea ?
Caci ea figureaza si e bine merci ca parinte cu drepturi depline, lucru nu prea ok, ptr ca frate-su pe aici ia niste drepturi banesti de aiurea, ba m-a si dat in judecata ptr marire pensie desi nu era cazul putea sa faca o simpla cerere caci nu m-am eschivat niciodata de asemenea lucruri, dar la ce magarie e pe capul lor ca nu am avut voie nici macar telefoane nu ma mir, iar mama-sa n-are nici o treaba, desi trebuia si ea sa plateasca o pensie de intretinere am inteles ca ia chiar un fel de alocatie acolo "pentru minor" dandu-l drept legal in incredintarea ei (a fentat si acolo ptr ca nu e indreptatita ne-avand copilul in incredintare) iar eu platesc oalele sparte pentru toti.
Cat despre net si "relatia noastra" s-a dus ca din pusca orice relatie a prins-o probabil ca discuta cu mine.

[allynutza]

BUNA SEARA

Sunt noua pe acest site si am vazut mes vostre
Am si eu un baietel care ma asteapta acasa.Dar din pacate stiu ce este in sufletelul lui .Ma rog la BUNUL DUMNEZEU sa ne dea putere sa trecem peste aceasta durere.Chiar daca ma duc acasa in fiecare luna nu conteaza pt.ca atunci cand plec ii citesc in ochi tristetea.Mi-a facut placere sa scriu acest mes pt.ca eu sunt singura si nu am cu cine vb.

Va Salut pe toti

[Sorina]

BUNA SEARA

Sunt noua pe acest site si am vazut mes vostre
Am si eu un baietel care ma asteapta acasa.Dar din pacate stiu ce este in sufletelul lui .Ma rog la BUNUL DUMNEZEU sa ne dea putere sa trecem peste aceasta durere.Chiar daca ma duc acasa in fiecare luna nu conteaza pt.ca atunci cand plec ii citesc in ochi tristetea.Mi-a facut placere sa scriu acest mes pt.ca eu sunt singura si nu am cu cine vb.

Va Salut pe toti

  Buna allynutza...si bine ai venit aici. Cand ai timp ,mai intra.
  Poate n-o sa te mai simti asa de singura 
  Fa-ti curaj, poate e o situatie de moment si poate vei reusi sa-l aduci cu tine aici, sau sa fiti impreuna, oriunde veti fi .
 

[RICORDI2005]

x Licurici
In Italia au drepturi de decizie asupra copilului il genitore, chi ne fa le veci sau il giudice tutelare. In cazul tau pasaportul a fost facut de persoana caruia a fost incredintata fata, adica "chi fa le veci". Inteleg ca exista o decizie judecatoreasca pentru asta prin care ei au capatat drepturi, iar tu ar trebui sa detii o fotocopie sau cel putin ar trebui sa pretinzi sa obtii aceast document. Ca parinte, daca nu a fost inca stipultat, poti sa ceri in mod legal, dreptul de a stii unde se afla fata, sa o vezi cel putin o data pe saptamina, sa fii informat de toate schimbarile de domiciliu si altele...Parerea mea e ca ar trebui sa te misti pe la tribunale cit esti in timp daca chiar iti doresti sa nu-ti pierzi fata pentru totdeauna...Mult succes...

[mara]

promit sã nu mai fac. 

copii ?     

[onesti]

avem un an de cand ne-am intors acasa si parintii ne zic:daca vreti sa mai mergeti in Italia lasati fata cu noi". Doamne fereste de asa ceva.nu mi-as lasa fata si eu sa stu ca nu o pot vedea nici gand. dar cand am facut-o stiam ca o sa avem niste responsabilitati.si din pacate sunt multi parinti care isi lasa copiii in Romania si nu se gandesc ca ei sufera saracii.degeaba le trimiti tu bani si cadouri ca nimic nu se compara cu dragostea de parinti.

[chansa]

eu am trecut prin asta...si e greu sa traiesti fara un parinte.nu degeaba se zice ca "ochii care nu se vad, se uita".sunt sacrificii si sacrificii,dar sa-ti lasi copiii acasa,fara mama mai ales,este un sacrificiu inutil.oferi bani,pierzi conexiune...stii cum e copilul,are nevoie de sfaturi,imbratisari,pupicuri,cate o palmuza la fundulez cand merita,ajutor la scoala,si multe altele...cine le face mai bine decat o mama?eu nu stiu voi,dar pt mine ele vin primele,dupa ma gandesc la realizarea mea...eu nici azi nu ma inteleg cu mama,e greu sa recuperezi timpul pierdut...e imposibil...dar traiesc cu ideea,riscand sa jignesc pe multe,chiar de nu-mi pasa,pt ca merita,ca,SUNT UNELE MAME CARE NU SUNT FACUTE PT ACEASTA MESERIE...de aceea aleg alta strada...ceea mai usoara ...probleme financiare?ok.atunci cauta de munca in romania,langa copiii tai,ca in strainatate e si mai greu....eu de exemplu,as vrea sa ajut pe cineva,sa vina sa stea la mine,ii ofer casa,masa,salariu modest,si sa mearga la munca si in alta parte,cat sunt copiii mei la gradinita.dar cum fac sa gasesc eu o femeie de incredere?chiar si cu copii?voi poate stiti mai multe...

[antonio35]

dragi mamici..cuvantul mama este mai presus decat orice..si durerea unui parinte nu o va putea intelege nimeni.decat un alt parinte.stiu cum este sa iti cresti copilul,sa il aperi,sa il protejezi,sa fi langa el cand este bolnav,sa speli scutece,si sa il infesi..cineva mi-a spus odata: CARNEA DE OM CRESTE CEL MAI GREU.la acea vreme am ras,insa apoi am inteles cat adevar este in aceste vorbe.nopti nedormite,plansetele interminabila datorita dintilor,gradinita..prima serbare,si in sfarsit clasa 1-a..privesc in urma si imi amintesc cat de mandru eram cand credeam ca odata intrat la scoala va fi altfel..aiurea..au inceput bastonasele,literele,si of doamne cat mai eram de obosit,dar trebuia sa il ajut...acum este mare,a intrat in adolescenta...si abia acum incepe circul..intrebari,discutii,toate la un loc..un uragan de sentimente,de lupte interne,si iar o iau de la capat cu grijile..DAR OARE CAND SE TERMINA GRIJA UNUI PARINTE?..peste putin timp il voi lasa acasa..voi pleca sa muncesc sa ii asigur un viitor mai bun,o viata demna..si deja ii simt tristetea.insa pe de alta parte este bine ca ma intelege,si stie ca nu va fi decat o mica perioada absenta mea..dar pana atunci,cred ca va fi cumplit.insa pt fiul meu va fi si mai dureros...am citit randurile fiecareia,si va inteleg cu fiecare particica...insa cu Dumenezeu inainte,numai spre binele copiilor nostri.va doresc numai bine.si mult succes in cea mai dificila " meserie" aceea de a fi parinte.

[chansa]

in viata e bine sa recunosti cand gresesti.iar eu am gresit cu postarea mea de dinaintea asteia.am cugetat mai bine,si cred ca nu e de condamnat un parinte care pleaca in strainatate,pt a putea oferi ceva mai bun copiilor...acum inteleg,acum o traiesc...
nu e suferinta mai mare,decat despartirea de copiii tai...