Pentru Licurici:
Dpdv legal copilul tau a fost rapit, chiar daca locuieste impreuna cu mama lui... Chiar daca sotia ta castiga in instanta custodia copilului tot ar fi avut nevoie de acordul tau in scris, in fata notarului pentru putea schimba domiciliul minorului in strainatate. Citeste mai jos...
SCHIMBAREA DOMICILIULUI MINORULUI IN STRAINATATE.
ASPECTE CIVILE ALE RAPIRII INTERNATIONALE DE COPII.
In cazul in care o persoana divortata doreste sa-si aduca copiii minori in strainatate, pe langa sentinta de divort definitiva care atesta calitate ei de tutore, are nevoie si de o declaratie notariala din partea celuilalt parinte prin care acesta sa-si dea acordul ca minorul / minorii sa-si stabileasca domiciliul in strainatate. Aceasta declaratie se apostileaza de catre Tribunal. Lipsa acestei declaratii poate determina invinuirea parintelui care a dus copilul pe un teritoriu strain , de "rapire internationala de minor", potrivit Conventiei de la Haga.
ASPECTE CIVILE ALE RAPIRII INTERNATIONALE DE COPII
Ministerul Justiþiei este autoritatea centralã din România pentru aducerea la îndeplinire a obligaþiilor stabilite prin Convenþiei asupra aspectelor civile ale rãpirii internaþionale de copii, adoptatã la Haga, la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992, denumitã în continuare Convenþie.În calitate de autoritate centralã românã, Ministerul Justiþiei coopereazã cu autoritãþile centrale ale celorlalte state pãrþi la Convenþie ºi colaboreazã cu instituþiile ºi autoritãþile române cu atribuþii în domeniul de aplicare al Convenþiei.
Soluþionarea cererilor adresate de cãtre persoana fizicã, instituþia sau organismul interesat din oricare stat parte la Convenþie, pentru înapoierea copilului aflat pe teritoriul României ca urmare a unei deplasãri sau reþineri ilicite este de competenþa Tribunalului pentru minori ºi familie Bucureºti.
Reclamantul poate sã sesizeze direct instanþa judecãtoreascã competentã.
Dacã instanþa constatã cã deplasarea sau reþinerea copilului pe teritoriul României este ilicitã va dispune înapoierea copilului în þara în care acesta îºi are reºedinþa sa obiºnuitã ºi va fixa, în chiar cuprinsul hotãrârii, un termen pentru executarea obligaþiei de înapoiere a copilului, sub sancþiunea unei amenzi civile în favoarea statului român. Autoritatea centralã românã, pe toatã durata acestui termen stabilit de instanþã, va urmãri dacã obligaþia de înapoiere a copilului este respectatã de persoana obligatã la aceasta. În acest scop, autoritatea centralã românã are dreptul sã participe, prin reprezentant, la oricare dintre procedurile ºi demersurile legale necesare pentru înapoierea copilului ºi poate solicita relaþii de la instituþiile ºi autoritãþile implicate.
În cazul în care obligaþia de înapoiere a copilului nu este executatã de bunã voie în termenul stabilit de instanþã, la expirarea acestuia autoritatea centralã românã va solicita instanþei comunicarea titlului executoriu cãtre organele fiscale, pentru punerea în executare a amenzii. Dacã nici dupã aplicarea acestei amenzi, hotãrârea judecãtoreascã de înapoiere a copilului în þara reºedinþei sale obiºnuite nu este executatã voluntar, se procedeazã la executare silitã, conform Codului de procedurã civilã.
Obiectul Convenþiei de la Haga:
Convenþia de la Haga are ca obiect:
- de a asigura înapoierea imediatã a copiilor deplasaþi sau reþinuþi ilicit în orice stat contractant;
- de a face sã se respecte efectiv în celelalte state contractante drepturile privind încredinþarea ºi vizitarea, care existã într-un stat contractant.
Rolul Ministerului Justiþiei:
- În baza art. 6 alin.1 din Convenþie, Ministerul Justiþiei a fost desemnat ca autoritate centralã competentã pentru aducerea la îndeplinire a obligaþiilor stabilite prin convenþie.
In calitatea de autoritate centralã românã, Ministerul Justiþiei coopereazã cu autoritãþile centrale ale celorlalte state pãrþi la Convenþie ºi colaboreazã cu instituþiile ºi autoritãþile române cu atribuþii în domeniul de aplicare a Convenþiei.
I.România – Stat solicitant
Atribuþiile Ministerului Justiþiei:
În calitatea sa de Autoritate Centralã, Ministerul Justiþiei din România are ca principale atribuþii:
- primirea de la reclamant a cererii de înapoiere a unui copil ce a fost deplasat ori reþinut ilicit într-un alt stat contractant sau, dupã caz, a cererii privind organizarea sau exercitarea dreptului de vizitã ;
- înaintarea cererii Autoritãþii Centrale strãine pe al cãrei teritoriu se crede cã s-ar putea afla minorul;
- asigurarea colaborãrii între cele douã autoritãþi ºi reclamant pânã la soluþionarea cererii.
II. România – Stat solicitat
Atribuþiile Ministerului Justiþiei:
În calitatea sa de Autoritate Centralã, Ministerul Justiþiei din România are ca principale atribuþii:
- de a primi de la autoritatea centralã strãinã sau direct de la reclamantul dintr-un stat contractant, cererea de înapoiere a minorului deplasat sau reþinut ilicit pe teritoriul României sau, dupã caz, a cererii privind organizarea sau exercitarea dreptului de vizitã;
- de a desfãºura toate demersurile necesare localizãrii copilului ºi încercãrii de soluþionare a cererii pe cale amiabilã cu persoana rãpitoare.
În cazul în care minorul nu este înapoiat de bunãvoie:
- Ministerul Justiþiei din România sesizeazã instanþa judecãtoreascã competentã conform Legii nr. 369/2004 - Tribunalul Bucureºti – în vederea soluþionãrii cauzei având ca obiect înapoierea copilului deplasat sau reþinut ilicit pe teritoriul României;
- dupã obþinerea hotãrârii judecãtoreºti, definitive ºi irevocabile, dacã hotãrârea nu este executatã de bunãvoie de cãtre pârât, Ministerul Justiþiei poate formula o cerere de executare silitã a hotãrârii judecãtoreºti;
- asigurã permanenta informare ºi colaborare cu autoritatea centralã a statului solicitant.
Dupã aderarea la UE, România va aplica Regulamentul nr. 2201/2003 privind competenþa, recunoaºterea ºi executarea hotãrârilor in materia familialã ºi responsabilitãþii pãrinteºti cu statele membre UE (cu excepþia Danemarcei): Austria, Belgia, Marea Britanie, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Franþa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxembourg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.
Anexa Regulamentului cuprinde mai multe formulare tip de cereri care se vor transmite în aplicarea acestui Regulament. Calea de transmitere ºi adresa organului primitor se determinã cu ajutorul atlasului judiciar:
http://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/index_en.htm