Vinurile mari provin din crame mici

Micii producãtori încep sã câºtige supremaþia pe piaþa autohtonã a vinului. Dacã, în trecut, proprietarii marilor podgorii erau cei mai apreciaþi, oenologii îi elogiazã anul acesta pe viticultorii de niºã.

Piaþa autohtonã se schimbã radical, anunþã specialiºtii. Vinurile preparate de micii producãtori au fost cele mai premiate la cea mai recentã festivitate de gen, VinVest, care a avut loc în Banat, la sfârºitul sãptãmânii trecute. „Noutatea absolutã e cã marile vinuri trebuie cãutate la cramele mici. Dacã în anii trecuþi ºtiam cã marii producãtori, Jidvei sau Cotnari, erau cei care se încununau de lauri ºi luau toate medaliile, încet încet au apãrut producãtori mici cu vinuri absolut excelente”, spune Viorel Stoian, vicepreºedintele Academiei de ªtiinþe Agricole din Bucureºti ºi membru de onoare al Asociaþiei Degustãtorilor de Vin.

Nu ºi-au permis sã greºeascã

Micii producãtori au dovedit cã fac vinuri de aur. Tenuta Odobeºti ºi-a adjudecat douã medalii de aur pentru un Cupaj alb ºi o ªarbã, ambele din 2008 (seci), Rotherfield Properties alte douã, cu un Riesling italian din 2007 (sec) ºi cu Tãmâioasã Româneascã din acelaºi an (aromat). La Vie e alt medaliat cu aur, pentru Tãmâioasã Româneascã din 2008. Douã medalii de aur au plecat ºi la Wine Princess, pe un Burgund din 2005 ºi o Cãdarcã din 2006, ambele vinuri roºii (seci). ªi Domeniile Dealu Mare Urlaþi au un vin de aur, Feteasca Neagrã din 2008 (sec).

Explicaþia pentru calitatea înaltã a vinului ieºit de la mici producãtori este cã aceºtia, de câþiva ani, nu numai cã au avut acces la linii de producþie dar ºi-au luat ºi foarte în serios ocupaþia, astfel cã nu mai fac greºeli. Pe de altã parte, spun specialiºtii, acest fenomen trebuie înþeles ºi prin prisma concluziei unui studiu intens vehiculatã anul trecut în mediul economic românesc, aceea cã viitorul aparþine afacerilor de niºã.

Vinul are memorie

Promotorii culturii vinului spun cã acesta este singurul aliment cu memorie. „Vinul este culturã, aliment ºi terapie”, subliniazã Dorin Popa, preºedintele Asociaþiei Consultanþilor Oenologi din România. Specialiºtii explicã vinul prin aceea cã procurã plãcere pe mai multe planuri, dar se judecã, în foarte mare mãsurã, în funcþie de mâncarea lângã care se consumã.

Iniþiatorul festivalului, oenologul Lucia Pîrvu, vrea, în primul rând, sã educe bãutorii de vin. „Nu avem o culturã a consumului de vin. Educaþie se face consumând vin la fiecare masã. Vinul este un produs care trebuie savurat, nu se bea ca sã te îmbeþi. Încercãm sã facem educaþie. Publicul român trebuie sã înveþe cã vinul este mult mai mult decât o bãuturã”, a declarat oenologul Lucia Pârvu, organizatorul evenimentului din Banat.

Degustarea are propriul ritual

Vinul este deopotrivã culturã, aliment lichid ºi medicament. El are virtuþi terapeutice demonstrate: protejeazã sistemul circulator, dizolvã colesterolul, este anticancerigen ºi antiviral. Pe de altã parte e singurul aliment cu memorie: gustul unui vin reþine zona din care provine, soiul, clima în care s-a copt strugurele, tehnologia prin care bãutura a fost preparatã, vârsta ei ºi bolile sau defectele.

Vinul se bea mai întâi cu ochii, admirându-i-se limpezimea, nuanþele, corpolenþa; apoi se bea cu mirosul, gustându-i-se parfumul ºi abia apoi se gustã efectiv. Întotdeauna se consumã din pahar spaþios cu picior: spaþiul e necesar pentru a se aduna parfumul vinului, iar piciorul pentru a-l þine în „siguranþã”, contactul palmei cu paharul poate modifica temperatura vinului, alterându-i gustul.

Ritualul vinului estre cunoscut numai de somelieri, care ºtie modul de prezentare ºi de asociere cu meniul. Somelierul este cel care recomandã, dupã caz, un vin potrivit meniului ales de client într-un restaurant, sau invers, dacã acesta opteazã din start pentru un anumit soi de vin. El prezintã butelia, de la design pânã la istoricul vinului, o ºterge ºi o destupã cu mare grijã pentru a lãsa vinul „odihnit”. urmeazã mirosul dopului, care oferã primele informaþii despre calitatea vinului, dupã care îl carafeazã, la lumina lumânãrii, adicã îl trece într-o carafã pentru a lãsa în sticlã eventualele depuneri.

MEDALII

Rivali cu vinurile din centrul Europei

Cele mai bune vinuri din România, au fost medaliate la Concursul Naþional de Vinuri ºi Bãuturi Alcoolice (CNVBA), în cadrul Salonului Internaþional de Vinuri VinVest 2009, sâmbãta trecutã. Dupã douã zile de degustare ºi deliberare, din cele 106 probe intrate în concurs un numãr de 18 vinuri, douã vinarsuri ºi o þuicã ºi-au adjudecat medaliile de aur, iar alte 11 vinuri pe cele de argint.

„VinVest a devenit o autoritate care s-a impus în lumea vinului ºi a impus faþã de participanþii la CNVBA o creºtere efectivã a calitãþii, de la un an la altul. 70% dintre probele intrate în concurs sunt vinuri albe de un standard calitativ care rivalizeazã realmente cu vinurile din centrul Europei, germane sau austriece”, explicã Viorel Stoian, vicepreºedintele Academiei de ªtiinþe Agricole din Bucureºti ºi membru de onoare al Asociaþiei Degustãtorilor de Vin.